EA_Cultura nucului

Nucul este una dintre cele mai importante specii pomicole. Miezul de nuca este un aliment concentrat cu o compozitie complexa de substante proteice, substante grase, glucide, celuloza, potasiu, Mg, Ca, Fe, P, Zn, Cl. Fiind utilizat pentru produsele de cofetarie in industria dulciurilor, a uleiurilor fine, sapunurilor si in industria farmaceutica. Nucile verzi sunt bogate in vitamica C si se utilizeaza pt. prepararea lichiorurilor si dulceturilor. Lastari si scoarta se utilizeaza pentru extragerea taninului, a unor coloranti, iar lemnul este deosebit de apreciat in industra de mobila. Origine. Nucul este originar din Asia Centrala si din unele zone ale Peninsulei Balcanice, majoritatea botanistilor apreciaza ca acesta si-ar avea originea in Persia (Iran). Nucul spontan se gaseste in estul si sud-estul Asiei, precum si in regiuni intinse din masivul Himalaya, trecand apoi in China. In cultura este cunoscut din timpuri vechi, la inceput in China, unde a fost adus in timpul dinastiei Han, din Tibet, cu mult timp inaintea erei noastre, apoi in Japonia si India. Pliniu cel Batran, in lucrarile sale, arata ca nucul ar fi fost introdus in Europa din Iran (Persia) de catre greci, prin anii 750-500 i.e.n. si de aici a trecut in Italia, de unde romanii l-au raspandit in Franta, Germania, Elvetia etc. In partea europeana a Rusiei, cultura acestei specii este cunoscuta de la inceputul secolului XIX, mai intai in Crimeea,adus de Turcia si Grecia, apoi in regiunea sud-vestica a Ucrainei (Odessa, Kamenet Podolsk) adus din Romania, de unde si denumirea de Voloskii oreh (nuc de Valahia), ce i s-a dat. Prin luarea in cultura, nucul s-a extins mult in afara arealului sau natural, gasindu-se, in prezent, aproape in toate tarile de climat temperat. Limita nordica de extindere a culturii lui pe glob este impusa de izoterma anuala de +5°C. Nucul in Romania. In Romania pana la inceputul secolului XX, nucul, forma paduri si plantatii intinse in judetele Gorj, Valcea, Dambovita, Prahova, Bacau, Neamt, Iasi si Suceava. Atat in perioada celui de-al doilea razboi mondial cat si dupa aceea s-a remarcat o scadere masiva a numarului de pomi, cat si a productiei de nuci. Goana dupa lemnul de nuc, dar si desele sistematizari si organizari de teritoriu, datorita colectivizarii tarii, au dus la taierea nechibzuita a acestui pom. Astfel ca numarul pomilor scadeau de la an la an si odata cu ei si productia, spre exemplu: in 1938 in Romania existau 4,3 milioane de nuci cu o productie medie evaluata la 199.000 tone de nuci, in anul 1975 existau cca. 3 milioane de nuci, cu o productie medie de 290.00 tone. In anul 2002 Romania producea cca. 33-34 tone de nuci. In Romania nucul se cultiva in toate zonele, de la mare pana in zona dealurilor inalte, Romania fiind o zona preferata de nuc datorita caracteristicilor pedo-climatice favorabile acestuia. In Romania Nucul a fost si este protejat de lege, avand regim special de taiere, plantare si inregistrare. Nucii pot fi taiati doar in urmatoarele conditii: • Exemplarele care au cel putin 1/3 din coroana uscata; • Exemplarele care sunt pe suprafete unde s-a autorizat construirea de obiective; • Exemplarele dezradacinate din cauze naturale. Insa pentru fiecare Nuc taiat, chiar si in conditiile de mai sus, proprietarul este obligat prin lege sa planteze la loc trei nuci tineri. Tarile mari producatoare de nuci sunt Maroc, S.U.A. Mexic, Chile, Argentina, China, Turcia, Ucraina, Romania, Rusia, Italia, Iran. Utilizarile nucului. Nucul, una din cele mai vechi specii pomicole, are o importanta economica si sociala deosebita, datorita valorii alimentare a fructelor sale, calitatii superioare a lemnului, valorificarea tuturor organelor pomului (frunze, scoarta, coji, lastari, fruct) ca izvor de materie prima pentru industria chimica, farmaceutica, alimentara, si ca specie decorativa. Nucile sunt considerate a fi un aliment complet si concentrat datorita continutului de substante grase (52 - 77%), substante proteice (12 - 25%), hidrati de carbon (5 - 24%), substante minerale (1,3 - 2,5%), provitamina A, vitamine din complexul B [B1, B2, Biotina, Colina], vitaminele C, E, F, P, Cupru si Zinc. Valuarea energetica a miezului de nuca este de 560-875 kcal/100g. Principalele soiuri de nuc recunoscute international. Ashley, Chandler, Feradam, Ferbel, Ferjean, Fernette, Fernor, Ferouette, Franquette, Germisara, Hansen, Hartley, Howard, Jupanesti, Lara, Marbot, Mayette, Mellanaise, Parisienne, Payne, Rita, Serr, Tulare, Valcor, Vina. Soiuri romanesti de nuc. Anica, Bratia, Cazacu, Chişinău, Ciprian, Claudia,Corjeuţi, Costiujeni, Geoagiu 65, Geoagiu 86, Germisara, Jupâneşti, Mihaela, Miroslava, Novaci Ovidiu, Ronutex, Roxana, Schinoasa, Sibişel 44, Sibişel 252, Şuşiţa, Timval, Valcris. Soiuri de nuc recunoscute de UE: • “Noix de Grenoble” (nuc de grenoble): Franquette, Mayette, Parisienne; • “Noix du Périgord” (nuc de perigord): Marbot, Franquette, Corne; • “California walnuts” (nuc de california): Amigo, Adams, Ashley, Payne, Eureka, Hartley, Serr,Chandler, Chico, Gustine, Lompoc, Midland, Pedro, Pioneer, Sunland, Tehama, Tulare, Vina, Poe, Carmello,Cascade, Concha, Ehrhardt, Franquette, Howe, Howard, Idaho, Marchetti, Mayette, Meylan, Plancentia, Sharkey,Sinensis, Trinta, Waterloo, Westside. Cele mai mari productii de nuca se realizeaza in: 1 China 1,700,000 2 Iran 450,000 3 United States 425,820 4 Turkey 194,298 5 Mexico 110,605 6 Ukraine 96,900 7 India 40,000 8 Chile 38,000 9 France 36,425 10 Romania 30,546 World 3,282,398 statistica pe 2012. Productia de nuca la nivel global.